Dacă pe atunci mă întreba cineva unde mă văd peste 5 ani, răspundeam: la casa mea, căsătorită , cu un copil și cu un job bun.
Visele mi s-au împlinit cat de cat, deoarece "am luptat pentru ele" și nu mă opresc aici.
Visele mi s-au împlinit cat de cat, deoarece "am luptat pentru ele" și nu mă opresc aici.
Iată-mă dupa 8 ani, nu 5, timp în care am terminat liceul, facultatea, m-am angajat, mi-am luat apartament, m-am căsătorit, dar încă, fără copil. Până acum e bine, zic, pentru o tânără de numai 25 de ani. Nu?
Mi-ar plăcea să îmi povestiți și voi, în 3, 5, 8 ani cum v-ați schimbat, ce ați făcut și cum s-a schimbat viața voastră (în bine sau în rău ) în tot acest timp. Reflectați aspura ei, vedeți părțile bune și părțile rele și gândiți-vă ce ați mai face pentru a vă urma visele. Un exercițiu bun, nu?
Eu una, vreau să îmi urmez visele în continuare, sa fac ceea ce îmi place, să nu depind de nimeni, să învățat și să progresez, ca să ajung acolo unde îmi doresc.
În speranța că au mai rămas cititori pe blog sau vor mai fi, aștept comentariile voastre.
Cum te-ai schimbat în tot acest timp?
