Adevarul e ca uneori lumea asta moderna nu prea e pe gustul meu si cu siguranta nici pe a multora dintre voi. Totul e cu susul in jos si fiecare eventiment penibil e scuzat printr-o formula verbala care vrea sa-l integreze in normalitate: “e modern”. Pai atunci detest modernul si tot ce tine de trendy in viziunea barbatilor a caror scop in viata e trasul la manivela si a femeilor, bombatul darurilor mamei naturii cu plastic si cauciuc. Sfidarea e cel mai promovat comportament, nu ne mai place ce ne place, ci ne place ce le place. Robotei magnifici, clovni de promenada si ce ne mai place sa zambim. Imbracati in culorile curcubeului ne prefacem ca sub picioare singurul asternut pus la dispozitia noastra e covorul rosu. Defilam ca niste zebre, bem apa de izvor de mii de euro si purtam piele rara de feline hranite cu paie si iarba fina. Nu mai e clovn cel care zambeste ci cel care se taie cu lama. Neintelesii se desfigureaza si mult prea intelesii se etaleaza. Cale de mijloc ioc. Traiasca extremele ca e dificil sa construiesti numitori comuni. Prima data cand am ascultat “nobody’s wife” de l Anouk…delirrr. Acum cateva zile am ascultat “modern world”…extaz. Vorba ei….iti pot repara corpul dar nu-ti pot astupa gaura din cap. Dar se poarta sa-ti arunci o palarie marca Armani sa nu se observe…incearca totusi sa nu deschizi gura sa nu vedem cu totii cata cavitate bucala afisezi .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentarii