Prieteni falsi.

Pana acuma ceva timp,credeam ca am destui prieteni adevarati pe care ma pot baza mereu.Dar, aparentele inseala.Intotdeauna ar trebui sa stiu ca este valabila sintagma "nimeni nu stie de nimeni", defapt in starea initiala era "Nimeni, nimeni, nimeni/Cu atat mai bine/Si de-atata vreme..../Nimeni, nimeni, nimeni", insa mi`a placut mai mult generalizarea pentru ca este valabila pentru toti, nu numai pentru mine.

Ce sunt aceea prieteni adevarati? Nu o sa ma apuc sa caut pe net nu stiu cate citate despre prietenia adevarata sau sa ma uit la status la mine in lista sa vad care ce mai scrie, pentru ca toata lumea e in stare sa copieze niste citate sa puna la status.Insa, cati sunteti in stare sa creeze o legatura de durata, toata viata? Imi place sa cred ca eu sunt de vina pentru ca toti prietenii pe care i`am crezut adevarati au devenit niste umbre in trecutul meu.Imi aduc aminte cand eram mai mica, aveam prietenele din bloc, cu care aveam promisiuni sa ne intalinim peste ani si ani.Era totul frumos, intreaga copilarie petrecuta cu ele..A fost de ajuns sa ma mut din acel bloc, ca in cateva luni sa se produca o ruptura. Acum cand ma mai intalnesc cu ele mai depanam cateva amintiri si doar atat. Si asta foarte rar. Apoi am mers la scoala, in generala pana in a 8-a, o singura prietena cea mai buna cu care am stat in aceeasi banca..A fost de ajuns sa scapam de tezele unice, sa intram la acelasi liceu, in aceeasi cladire, pe acelasi etaj, pentru a se produce ruptura.A fost trist la inceput, dupa 4 ani, dar ne-am obisnuit cu un simplu buna pe coridorul liceului. Vorbim cand mai avem ocazia, dar privirile noastre s`au schimbat. Nu mai radem ,nu mai zambim, nimic nu mai e cum era inainte. Am trecut partial si peste aceasta etapa, desi mi`as dori macar sa aflu daca mai e ceva de facut. Am devenit prietena cu Pytyk,Monica,Dydu...Faceam toate 4 un grup. Nu existau bisericute, ne intelegeam bine cu toti colegii, dar acesta era coltul vesel..Acum, s`a schimbat tot..Au inceput unele certuri, barfe, ca niste gaite si babe..Si, pe de o parte,ne`am dat seama ca nu eram chiar potrivite toate 4 si nu mai suntem asa cum ar fi trebuit. Acum suntem cate 2 sau chiar deloc..Sau, unele dintre noi si`a facut noi prieteni cu noi amintiri.
E posibil sa nu intereseze pe nimeni de viata mea, dar e posibil sa existe o speranta ca cei pe care i`am specificat sa schimbe cate ceva.Poate eu sunt de vina, insa nu vreau sa trec prin liceu stiind ca am avut parte numai de distractie.Desi in mare parte asta inseamna, vreau sa stiu ca voi avea prietenii pe viata, ca toate aceste amintiri voi avea cu cine sa le depanez la batranete. (Poate cam exagerat).. Nu vreau sa ma rezum la un lucru in viata, vreau doar sa am o piramida a celor mai importante lucruri din viata mea. Vreau ca piramida mea sa nu fie alcatuita doar dintr`un element, vreau sa le cuprind pe toate si sa le asez eu ordinea. De aceea poate sunt asa dura si stricta, pentru ca imi doresc sa am o piramida rezistenta, sau poate imi doresc doar sa ma inteleaga cei in care am avut incredere. Oricum, desi am pierdut atatia prieteni, sunt fericita ca exista totusi cineva care sa ma inteleaga.