-Tu mirosi a iubire. Eu miros a cadavru.
-Mi-am sacrificat lumea si totul pentru tine. Si tu ai plecat. De ce?
-Am murit.. Doamne, de ce?
-E intuneric.. Mi-e teama.
-Parca vad o lumina.
-Nu mai simt ca traiesc. Nu mai pot exista fara tine. Oare o sa mai iubesc vreodata?
-M-am dus de mult. Ce anotimp, ce an, ce luna. Nu mai sunt de o vesnicie.
-M-am aruncat in mare. Oare el ma iubeste? Macar ma strange-n brate. Ma impresoara cu visele pe care le are. O impresor si eu cu ale mele. Ne ascultam gandurile. O sa il iubesc si eu pe el. Nu va fi pentru totdeauna, stiu. Dar daca mor,vreau sa mor in el.
-Eram totul. Simteam ca eram totul. Si totusi am fugit. M-am ascuns. Nu te-am lasat sa ma vezi. Nu ti-am vorbit despre visele mele. Nu ti-am dezvaluit secrete. Nu te-am lasat sa plangi pe umarul meu. Eu doar te-am sfasiat. Te-am facut sa plangi. Te-am atacat, asa cum ataca o felina un dusman, cand se apropie de copii ei. Dar eu? Eu te-am atacat pe tine,ca pe un dusman. Te-am lasat sa ma pierzi. Te-am rupt de restul si te-am lasat sa fii numai a mea. Dar eu a cui sunt? Eu nu sunt nici a mea, nici a ta, nu sunt a nimanui.
-Ce caldura simt! Ce aproape e marea..
-Sunt moarta. Nu mai simt nimic acum. Mi-e greu. Vreau sa ma intorc la ce am fost atunci. Vreau sa'mi repar greselile. Vreau sa umplu golurile din sufletul tau.
-Ce frumoasa esti ..Aici vreau sa raman toata viata. Marea mea..
-Nu ma parasi... Nu ma lasa... Nu ma lasa sa pier ! Nu... Numai tu ma poti lua de aici. Intoarce-te si ia-ma cu tine.
-Ah! Parca o aud. Parca mi-a soptit ceva la ureche. Tu nu o auzi nu? Sau poate doar mi s-a parut. Cred ca era doar vantul. Tu nu ai sa ma parasesti. Stiu asta. O sa te iubesc. O sa te iubesc pana ma voi ineca in apele tale..
-Nu ma mai iubeste. Nu ma mai aude. E in van. Nu mai exist. M-am stins..
Adio.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentarii