- Nu te las, nu vreau sa te las!!!”
Si il tine in brate, vrea sa fuga, se zbate, dar ea nu il lasa… Il iubeste prea mult… De ce? Din cele mai simple motive, pentru ca are grija de ea, pentru ca este ceva ce i-a lipsit de mult timp si nimic nu mai conteaza cand este cu el.
Se lupta cu el, se lupta cu demonii si temerile lui, precum si cu dorintele lui… Se lupta pentru a i le indeplini…
El… isi continua viata, ii trebuie echilibrul oferit de ea si cu toate astea se zbate, ramasita din sufletul lui “urla” din cand in cand, atunci cand se teme ca va fi data afara. Stie ca nu mai merge asa, stie ca nu ii este bine asa, stie ca viata lui asteapta, stie ca nu trebuie decat sa “intinda” mana si sa ia ceea ce i se cuvine… Dar amintirile dor uneori mult prea mult, sentimentalul invinge rationalul si asa el incearca mereu sa fuga, sa fuga de cel care are grija de el, de cel care ii asculta suspinele si ii sterge lacrimile varsate din cauza trecutului…
Oare ea chiar nu va fugi, chiar isi va respecta promisiunea de a nu il lasa singur? Chiar si atunci cand probabil nu va mai suporta strigatele lui de durere? Greu de crezut, greu de imaginat…"
Dragut blogul.
RăspundețiȘtergeremsk:*
RăspundețiȘtergere